Şi-n cartea asta
Ce v-o las ca dar
Păstraţi-o dacă vreţi,
Căci le-am scris cu dragoste şi bucurii,
Şi de multe ori, cu lacrimi
Şi cu multe doruri, ce le aveam în piept
Căci am trecut prin multe bucurii, veselii şi voie bună.
Iari adeseori
Prin necazuri şi nevoi
PRIN ZBUCIUM
ŞI FURTUNĂ
Îmi rodea ţarina
Şi mă bucuram
Şi copilaşii mei cuminţi mă ascultau
Iari când mă simţeam mai fericită,
De o supărare sau necaz eram lovită
Şi trecură an după an
Şi le petrecui pe toate
Dari acuma e spre seară şi aştept bătrâna moarte
Iari când voi pleca de la voi
Să nu mă plângeţi
Cu lacrimi şi voi
Ca semn că m-aaţi iubit
Ci din toate ce aveţi
Să ajutaţi pe cel lipsit
Să daţi un bănuţ la cel ce n-are
Iari celui flămând
Să-i daţi mâncare.
La biserici să daţi
Câte o Liturghie
Pentru sufleţelul
Părinţilor voştrii
Să fie.
26 decembrie 1998
Mama Lica Diaconu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu