DIVERSE OBICEIURI

Din caietele mamei Lica Diaconu

(În data de astăzi 16.10.2008 copiez din caietele de la mama Lica Diaconu)

Să vă scriu obiceiurile din trecut, între anii care i-am petrecut eu,Mama Lica Diaconu, anii 1920 şi până la 1945, aceleaşi obiceiuri.

Cum trecea Sfântul Nicolae, 6 decembrie, toţi copiii, băieţi şi fete, se pregăteau de a se duce cu colindu, de Crăciun şi de anul nou.

Băieţii îşi pregăteau beţe pentru câini şi traistă pentru colind. Şi se adunau în grupuri amestecaţi şi băieţi şi fete şi învăţau cum să cânte.

Pe 24 decembrie se duceau cu bună dimineaţa la moş Ajun, iari seara de 1 Ianuarie de anu nou cântau diferite cântece în legătură cu Naşterea Mântuitorului.

Cu steaua se pregăteau trei băieţi nu fete. Se făceau ca cei trei crai de la răsărit.

Peste costumul lor cel şărănesc aveau franjuri de hârtie roşii, galbene şi albastre, iari în cap aveau peste căciula lor coifuri mari de hârtie, şi aveau pregătită o stea mare gătită frumos şi cântau cântecul „Trei Crai de la Răsărit”. Dari numai până în ziua de Crăciun. După Crăciun nu se mai umbla cu steaua.

Iari cu colindu căpătau mai mulţi colindeţi, plus nuci, mere şi covrigi. Bani puţini.

Iari în seara de anu nou cântau aceste cântece: (vezi pagina cu COLINDE)

Obiceiuri de Anul Nou

În acele vremuri flăcăii făceau pluguri şi aşa veneau pe la caslele fetelor nemăritate. Aceşti plugari erau mascaţi în diferite (păsări?), animale: capră, urs, berbec sau moş, babă, ţigan, ţigancă, popă, mireasă, ginerică etc.

Fetele vecine sau rude se adunau la o fata cinstită şi primeau plugarii. ŞI veneau mascaţi de nu-i cunoştea cine sunt şi rămânea fetele nedumerite căci cine o fi fost? Baaba sau moşul, ursul sau ţiganul că nici ei nu se spuneau cine sunt.

Iari fetele făcea şi ele glume că să râdă.Mama stăpâna caseii punea patru oale noi pe masa cu gura în jos şi punea sub fiecare oală câte ceva, dar fetele nuştia ce a pus mama acolo supt oale. Şi zicea :ridicaţi fiecare câte o oală să vă vedeţi norocu. Supt una era pâine, supt alta piper, sub alta pieptene, supt alte o floricică sau mărgele. Şi râdeau că baba le isplicau ce înseamnă la fiecare ce a găsit. Câte fete era, atâtea oalede pământ pregătea. Şi toată cina lor era gogoşi şi plăcinte.

După ora unu, fata mătura şi ieşea cu gunoiu afară, sta cu picioarele pe gunoi şi era atentă în ce parte se va auzi un zgomot ori un cocoş cântând, ori un câine lătrând se ştiea că în acea parte se va mărita. Şi asta era petrecerea de anu nou.

Iari în ziua de Sf. Vasile, chiari flăcăii care fusese cu plugu erau la biserică şi flăcăii şi fetele de noaptea, şi se întrebau cine a fost ursu, ţigani, baba ori moşu?

Tot în ziua de Sf. Vasile, veneau lăutari cu Vasilca, ceva frumos tare. Aveau o păpuşă mare gătită frumos, o aşezau pe masă la fete şi cântau din gură, viaoră şi ţambal:

Vasilcuţă ce-ai mâncat

Şi ce-ai băut

De eşti grasă şi frumoasă

Şi la toţi eşti drăgăstoasă

Sus la munte m-am suit

Fragi şi mure c-am găsit

Mai la deal am coborât

Apă rece c-am băut

Mai frumoasă m-am făcut

Aşa după ce trecea Sf Vasile, câte un flăcău pleca cu mama şi cu tata, logodani la câte o fată. (continuare la pagina cu Logodani si alte obiceiuri de nunta)