Aşa după ce trecea Sf Vasile, câte un flăcău pleca cu mama şi cu tata, logodani la câte o fată.
Se ducea noaptea după ce se culca toată lumea să nu ştie nimeni.
Şi dacă se plăcea părinţii, şi se plăcea şi zestrea fetii, rămânea să îşi iau seama şi tata şi mama fetii şi să le spună dacă va face nuntă sau nu. Dacă părinţilor fetii nu le plăcea de acei logodani, le trimitea vorbă că nu sunt gata.
Iari dacă le plăcea la părinţi, le trimitea vorbă că fac nuntă.
Mai veneau încă o data şi cu băiatu şi aranjau când să fie logodna şi după aceea nunta. Dari pe fată nu o întreba nimic. Fata era ruşinoasă şi supusă, nu se amesteca în vorbă. Ea îşi vedea de cusătură ei, cosea la ea pentru socră.
Nunta se punea în două trei săptămâni.
Logodna se făcea seara, la logodnă se adunau rude şi de ale lui ginerică,, şi de ale miresii, se pregătea masă mare.
Dari nimeni nu cinstea vin sau ţuică până nu făcea foaia de zestre
Zestrea unei fete era aşa:
- pământ atâtea pogoane: arabil, fâneaţă, livede şi în ce loc
- doi mânzaţi şi o mânzată
şi sculele casei:
- două scoarţe de lână
- două cuvelturi lână
- două aşternuturi lână
- două aşternuturi de cânepă
- una plapumă, două feţe de masă
- patru perne de teanc
- patru perne de perete
- opt perne de colţ
- doi saci
- una perechi desagi
- ie pentru soacră
- cămaşă pentru socru
Acum serveau masa cu lăutari sau fără. A doua dimineaţă după logodnă plecau la socrii la primărie şi declarau nunta copiilor lor. La logodnă ginerica îi dădea miresii o rochiţă, iar mireasa îi da o cămaşă. În timp de două sau trei săptămâni cât erau logodiţi, la mireasă se adunau fete şi lucrau la zestrea miresii.
Coseau la cămaşa de nun, făceau ciucuri la şervete, la feţe de masă şi la batiste cu găurele şi flori în colţ. Batistele le împărţea mireasa la horă fetelor, că fata căreia nu-i da mireasa batistă să coasă se supăra că nu era băgată în seamă. Şi în fiecare seară în timpul cât erau logodiţi venea ginerica cu 4-5 flăcăi.
Flăcăii le aducea bomboane, iari soacra le da ţuică şi gogoşi. Joi când era 3 zile până în nuntă venea ginerica cu 6 flăcăi cu plocoane la mireasă. Tot 6 fete avea şi mireasa adunate.
Serveau cu toţii masa, mireasa le punea funde mari în piept şi la flăcăile da câte o batistă cusută cu flori de fetele miresii.
Acum punea mireasa floarea de nuntă pe cap şi plecau cu toţii la primărie şi depuneau jurământul pentru căsătorie.
De joi nu mai trebuie să se vadă mireasa cu ginerica până Duminica, în ziua de nuntă când venea cu trăsuri şi călăreţi pe cai, flăcăi gătiţi.
Mireasa era gătită de dimineaţă şi era horă în curtea miresii, flăcăii şi fetele jucau de dimineaţă până pleca nunta jucau în jurul prăjinii cea lungă înaltă de 12-15 metri.
Cum sosea nunta venea în frunte cu cei 6 sau 8 călăreţi, iar soaţa de mireasă le ieţea înainte cu tava cu dulceaţă, iari mireasa se uita pe fereastră printr-o turtă dulce, ca să vadă pe ginerică.
Cel mai isteţ flăcău cu cel mia frumos cal împodobit venea pe prispa socrului şi spunea o oraţie
Frumoasă de rămâneau toţi cu gurile căscate :
(vezi Oraţie de nuntă)
După oraţie se aşează toţi nuntaşii la mese şi flăcăii şi fetele care au jucat în curtea miresii de dimineaţă şi până au venit nuntaşiii cu ginerică.
În timpul când se serveşte friprtura, vine vânătoru cu o găină pe tavă şi o dă nunului.
Găina coaptă la cuptor dari cu gâtu tot netăiat de tot şi este împodobită cu cetenă de brad, şi la coadă are un ou. Iari în ea sunt înfipte 10-12 surceluşe de mesteacăn să nu se poate rupe dintr-o dată. Le culege nunul şi le dă lui ginerică toate pacheţel şi-i spune să le rupă dintr-o dată, şi se face mare haz că ginerică se căzneşte să le rupă dintr-o dată, dari nu poate şi rupe câte unul
Vânătoru este cu un cojoc lung încins cu un brâu roşu cu puşcă de-a spinarea şi cu un câine de lanţ.
Şi zice Bună dimineaţa nune mare uite am adus şi eu această găinuşă, am împuşcat-o tocmai când se oua.
Nu8nul o ia şi-i dă bacşiş, dar mesenii zice:
Nu o lua nune mare că minte că a împuşcat-o, a găsit-o moartă, iari vânătorul îi arată că are şi copu de vânătoare şi se face mare haz şi veselie.
Acum se suie un flăcău pe prăjină şi aduce bradul de cununie jos. Se joacă nuneşte.
Mmama miresii plânge pe prispă când vede fata ei mireasă şi că pleacă de la ea iar mireasa plânge şi ea la fel.
Se duc de mână până la poartă în drum. Acum rămâne ginerica cu naşii în drum, iari lăutarii ia mireasa şi o duce în casă la părinţii ei. Mireasa îngenunche în faţa tatii şi a mamii şi zice :
Iartă-mă tăticule, zice de trei ori, tata zice de două ori că nu o iartă, dar a treia oară zice : Te iert şi iertată să fii şi de Dumnezeu cel Sfânt. Tot aşa cere şi mamii, iar mama îi răspunde la fel.
Şi acum părinţii rămân plângând iar lăutarii o conduc pe mireasă înapoi în drum la ginerică.
Acum ia nunu pe ginerică şi zice : hai să plăteşti ţâţa care a subt-o mireasa.
Soacra iese cu un şervet frumos îl pune pe după gâtul lu ginerică, iar ginerică îi rupe cămaşa la gât şi-i bagă în sân un dar de bani, cu semn că el a cumpărat-o pe mireasă.
(caietul II)
Acum cară sculele din casă şi le duce în căruţe că este două căruţe ispre pentru scule.
Iari ce comici şi cu veselie, ia uţa de la casă , altu ia tuciul de mămăligă, altu ia bidineaua şi găleata de var
Fac numai pozne, acum merg la biserică la cununie, iari căruţele cu sculele stă la uşa bisericii până iese nuntaşii din biserică şi merg cu toţii la casa mirelui, acolo se pune altă masă. Şi atunci în anii mei nunţile se făceau mai toate iarna, pentru că vara erau toţi ocupaţi cu pământu cu treburile verii. Rar când se făcea câte o nuntă la Rusalii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu